Jucandu-ne de-a lupul moralist

Ar fi frumos... Ar fi frumos sa ne bucuram de toate lucrurile mici, nesemnificative pe care tot insistam sa le evidentiem celor din jur si pe care noi le ignoram din ce in ce mai des. Pe modelul lupului moralist, asa si noi, cei care ducem o viata perfecta. Viata perfect banala. Dar, atata timp cat dam sfaturi pe un ton sigur, deci fara sa ne tremure vocea de eventuale emotii posibil cauzate de atatea minciuni, si adaugam in context si cuvinte care nu isi au locul acolo, ci intr-un dictionar intitulat "Cuvinte lungi si grele care dau fraierilor impresia ca suntem chiar inteligenti" atunci clar vom fi crezuti. Chiar daca traim intr-o dezordine pe care inca nu o numim haos, chiar daca intreaga viata ne este invaluita intr-un abur constant de alcool si fum de tigara, si banca din parc pe care o utilizam drept pat este inconjurata de ace, seringi si lame, important e sa militam pentru pace, ca buni concetateni ce suntem. Practic, nu asta vrea fiecare din noi? Ma refer la pace, desigur. Stiu, in ziua de azi nu prea mai sunt persoane care sa recunoasca acest lucru, fiindca sunt prea ocupati sa dezminta "falsele" acuzatii ca ar fi cocalari, pitipoance, pe invers (ca sa cuprind toate sub-categoriile) sau emo kids. Nu ca societatea ar avea ceva cu ei, Doamne fereste! Si defapt, sunt de acord si imi convine ca suntem pe cale de disparitie ( militantii pt pace). Pentru ca daca nu ar fi that way, sa recunoastem. Stirile de la ora 5 ar fi desfiintate, iar noi am ramane fara ocupatii mondene...