Intr-um fel, mi-e ... sila de ce am ajuns. Si nici macar nu am ajuns departe:)). Dar asa sunt eu. O toanta. O toanta care nu are curajul sa raspunda la telefon, o toanta care nu se tine de promisiuni, o toanta care nu poate tine un secret, o toanta care ii judeca pe altii fara sa recunoasca ca e o toanta, o toanta fraiera. O toanta si atat.
Ce tampenie... O mare tampenie de soarta. Cateodata imi doresc sa ma intorc la varsta de 5 ani si sa o iau de la capat. Sunt sigura ca as face extraordinar de multe greseli, ca asta e stilul meu de toanta, dar macar as risca. Nu poate fi atat de rau...
Imi pare rau. Ca am regrete, ca sunt indecisa, ca nu am suficient curaj. A trecut atata timp de cand eram mai ... alive, incat pare ca acest cuvant nu a existat niciodata in vocabularul meu
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergere