'Bout Eva

Eu am o teorie a mea legata de viata. Defapt, e una din multele teoriii pe care le am pe acest subiect, dar nici una nu este mai importanta decat cea despre prietenie. Ei bine, poate doar aia cu: "Fereste-te de drumul lung si de oamenii prosti". Si anume, cum spuneam, consider ca din moment ce numesti o persoana "prieten" nu mai este necesar sa adaugi si titlul de "best", "cel mai bun" sau cum se spune in franceza si germana(niciodata nu mi-a placut scoala). Dar, in acest caz, chiar trebuia sa mentionez ca Eva e cea mai buna prietena pe care o am, am avuto si o voi avea. Desi vor mai aparea prieteni buni, garantez ca nu ii vor depasi statutul in inima si sufletul meu (care, desi nu se spune de obicei, la mine se afla in cot. Dar shhht!). Ne cunostem parca de o viata. Adica din cls a 5a. To aiaaa e! Nu pot spune ca am fost apropiate de la inceput, dar macar ne suportam, si asta era un lucru destul de important pt varsta noastra ( mai ales pt mine, care ma certam cu toti din toate motivele, mai ales alea stupide). Imi amintesc cu cel mai mare drag de orele din chimie( in care beam Teddy, stiti voi, ala cu multe vitamine, si il varsam pe jos utilizand paiul prin care defapt se bea, si razand ca doua debile pana ne prindea profa. Defapt, numa de Eva, ca eu radeam mai pe infundate, desi ma inrosisem toata la fata.) si de toate celelalte ore petrecute impreuna in clasa aceea ( mica, stramta si in care simteam ca mi se asfixie neuronii), sau in afara ei. Oricum ar fi si oriunde ar fi fost, au fost cele mai amuzante clipe din viata mea cea scurta de pana acum. Nu, nu e un mesaj de "la revedere". Si stiti ce? Puteti sa va prefaceti ca nu ati citit nimic la acest articol pana la acest rand. Important e ca o iubesc foarte, foarte mult, desi nu am spuso pana acum, si va ocupa mereu mai bine de jumatatea din sufletul meu( da, da, pt ca e o dominatoare mica), chiar daca nu ne vedem si nu ne vorbim zilnic. La ce mai e buna telepatia, daca nu in aceste cazuri?