Dar nu de asta am venit azi

Dupa cum indica si titlul, destul de subtil, nu am venit sa fac posturi doar pentru a fi nedreapta azi. Doar ca... soarele a stralucit atat de frumos astazi, si mi-ar fi parut rau sa nu-mi exprim parerea/parerile. Pana acum ceva timp nu mai gaseam o solutie de inseninare a zilelor ce eventual vor deveni chiar si mai plictisitoare si friguroase si plictisitoare. Aaa, am mai zis asta o data... Vedeti cat de tare ma afecteaza?! Am simtit intr-adevar cum toamna incepe usor, usor sa acapareze trotuarele si parcurile supra-populate. Tot felul de framantari ale pasarilor migratoare, exprimate prin puterea vindecatoare a timpului. Palpairi usoare de stele, observabile cu mult mai devreme comparabil cu serile de pe timpul vacantei si sperante desarte ale copacilor ca vor mai avea timp sa ne ascunda de soarele necrutator. Dar oricine poate realiza ca e deja prea tarziu. E frig. E frig in sufletele noastre si pe strada. In afara de azi! A fost mai mult decat suficient sa-mi ranjeasca de pe cer astrul orbitor, ca sa inteleg ca de cealalta parte a geamului va fi exact ce era nevoie sa-mi ridice moralul. Am plecat din casa zambitoare, fredonand in gand o melodie cu versuri imorale, si m-am intors fericita, extenuata de la atat ras si mers, cantand de-a dreptul pe scara blocului aceeasi melodie. Cred ca va deveni curand una reprezentativa. E drept. Cum am trecut pragul, nu am avut timp decat sa ma hidratez cu un pahar de apa, dupa care am si fost expediata sa duc gunoiul. Yee, happy me! Nu stiu cum se face, ca de cate ori trebuie sa duc EU gunoiul, asta pare sa se multiplice pana la imposibilul de a-l duce intr-o singura tura. Al naibii gunoi ecologic...