sâmbătă, 19 septembrie 2009

Minulescu, prima parte (adica 1)

Romanta corbului

Pe tarmul nalt si drept-
Hotarul, de unde-ncepe necuprinsul
Imperiu-al apelor albastre
Cu-atatea felurimi de pete,
Al apelor ce dimineata sunt verzi,
Iar seara violete-
Un corb a poposit spre seara,
Si-asa, cum sta pe malul marii,
Orbit de-albastrele noianuri,
Muiate-n purpura-nserarii,
Parca-i sositul care-asteapta sa vina si alti intarziati...



Mai e ceva din poezie, dar deja va si ma plictisesc. Curiosi de continuare? Atunci pune-ti mana pe carte si cititi.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu