Mergeam ca o rata pe drumul cunoscut spre inchisoare. Ma prosteam pe margina bordurii, cum de altfel faceam in fiecare dimineata, si incercam sa o ascult pe fata cu care impart sentinta in acelasi institut. Serios, chiar incercam sa fiu atenta, dar gandul la tine im acapara fara voia mea toate simturile. Aveam capul plin. Nu, nu de neuroni, cum s-ar crede, si nu, nu de parul valvoi, des si saten, tanar si nelinistit. Era plin de dorinta revederii tale. Dictat de inima si suflet, impulsul de a-ti surprinde privirea vie si arzatoare insemna mai mult decat orice in acea clipa. Treceam atenta si rugatoare pe langa scoala ta, si speram sa-ti rapesc o clipa din viata. Incercam sa-mi amintesc ecoul pasilor tai pe trotuarul plans de ploaie. Incercam sa-mi amintesc zambetul tau ca o amprenta in sufletul meu fragil. Incercam sa-mi amintesc senzatia de oprire a timpului ori de cate ori treceai prin dreptul meu, senin si visator, inchis in lumea-ti interioara. Si cu cat inaintez, cu atat am impresia ca nu te voi mai vedea niciodata. Sau ca in clipa revederii vei fi atat de schimbat incat pulsul ce-mi accelera din clipa in care te lua la cunostinta, va reactiona mult prea tarziu la melodia-ti surda. Dar ma gandesc ca e mai bine asa. E mai bine sa ma prefac ca te uit o zi, astfel incat sa nu rosesc si sa ma dau de gol. Pe mine si pe sentimentele mele confuze. Ma resemnez si-mi pictez pe panza stravezie a gandului statornic portretul tau copilaresc, atat de important pentru fericirea mea. Si atunci te vad pe trotuarul opus. Te-as recunoaste din milioane. Iti zambesc inocent de la distanta si ma gandesc ca... nu ma cunosti. Tragic. Mi se frange inima cand stiu ca nu ma cunosti suficient incat sa-mi raspunzi la salutul insesizabil. Dar uit la fel de repede cum te uit si pe tine pana a doua zi, si-mi pastrez imperios in trup suflul imbatator de viata ce mi-l transmiti fara sa vrei, fara sa stii... Fac cu ochiul cuiva imaginar si tresar de atata energie. Imi revin usor din zborul de pescarus fugar, ma trezesc tot pe o margina de bordura si-mi rog prietena sa repete ultima fraza.
Te iubesc sau mi se pare? Mi se pare=))
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu